Veliki rječnik hrvatskoga jezika. 2013.
remiza — REMIZÁ, remizez, vb. I. intranz. A termina o partidă de şah la egalitate. – Din remiză. Trimis de C Taut, 04.02.2004. Sursa: DEX 98 remizá vb., ind. prez. 1 sg. remizéz, 3 sg. şi pl. remizeáză … Dicționar Român
remiză — REMÍZĂ, remize, s.f. I. 1. Situaţie în care doi şahişti angajaţi într o partidă amicală sau oficială consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate; partidă de şah terminată la egalitate. 2. Formă de retribuire (în comerţ) potrivit căreia… … Dicționar Român
remiza — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. remizazie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} zajezdnia pojazdów użytku publicznego, np. autobusowa, tramwajowa, parowozowa : {{/stl 7}}{{stl 10}}Autobus zjechał do remizy. Remiza… … Langenscheidt Polski wyjaśnień
remiza — remíza ž DEFINICIJA 1. a. spremište za kola i poljoprivredne sprave; kolnica b. tramvajsko spremište 2. gustiš u koji se divljač sklanja od nepogoda; branjevina ETIMOLOGIJA njem. Remise ← fr. remise … Hrvatski jezični portal
remiza — ż IV, CMs. remizazie; lm D. remizaiz 1. «zajezdnia tramwajowa, autobusowa, parowozowa itp.» Remiza strażacka. Tramwaj zjechał do remizy. 2. łow. «teren specjalnie obsadzony drzewami, krzewami lub wysoko wyrastającymi roślinami zielnymi, zwykle na … Słownik języka polskiego
remíza — e ž (ȋ) pokrit prostor za shranjevanje, čiščenje in popravljanje (tirnih) vozil: tramvaj je odpeljal iz remize / remiza za železniške vagone … Slovar slovenskega knjižnega jezika
remízã — s. f., g. d. art. remízei; pl. remíze … Romanian orthography
remizare — REMIZÁRE, remizări, s.f. Acţiunea de a remiza. – v. remiza. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 remizáre s. f., g. d. art. remizării; pl. remizări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REMIZÁRE … Dicționar Român
remizier — REMIZIÉR, Ă, remizieri, e, s.m. şi f. Lucrător (din comerţ) care este plătit prin remiză. [pr.: zi er] – Din fr. remisier. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 remiziér s. m. (sil. zi er), pl. remiziéri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
pat — PAT1, paturi, s.n. 1. Mobilă de lemn sau de metal, prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea; p. ext. mobila împreună cu lenjeria, cu aşternutul respectiv; aşternut, culcuş: crivat. ♢ expr. A face patul = a) a pune aşternutul pe pat pentru… … Dicționar Român
